Diferenta dintre prietenii adevarati si cei falsi este la fel de clara precum diferenta dintre alb si negru chiar daca noi nu vrem sa observam asta deoarece mereu ne dorim sa vedem ce e mai bun in oamenii pe care-i iubim .
Prietenul adevarat este acela care se afla mereu langa tine atunci cand nu esti ok. El te accepta asa cum esti, cu bune si cu rele si nu-ti cere niciodata mai mult . Atunci cand sunteti impreuna lumea parca pare un loc mai fericit, mai prietenos si esti foarte sigur ca indiferent de ce s-ar intampla, daca ai sa ai nevoie de el, vei sti ca el va fi acolo cu siguranta.
Prietenii adevarati sunt cei care impart momentele atat cele bune cat cat si cele rele
facandu-le sa nu devina chiar atat de rele . Ei sunt familia pe care tu ti-o poti alege.
Vor exista si momente in care nu veti fi de acord cu ceva sau veti fi suparat unul pe celalalt, dar un prieten adevarat este acela care stie cum sa actioneze in astfel de situatii. El iti poate spune cum se simte fara sa te atace,chiar daca se simti raniti, ei incearca sa nu va raneasca si pe voi.
Prietenul fals arata ca prietenul adevarat. Cand lucrurile par bune, ei mereu sunt langa tine,bucurandu-se de fiecare minut. Atunci cand lucrurile sunt rele pentru el se plang la tine iar tu esti bucuros ca-l ajuti, deoarece este prietenul tau si tu chiar il iubesti.
Prietenul fals isi arata cu adevarat fata atunci cand vine momentul in care tu ai anumite probleme si ai nevoie de el. Atunci sunt de negasit. Dar pentru ca tu il consideri prieten incepi sa-i gasesti tot felul de scuze, asa cum o fac prietenii adevarati, care iarta lipsa de loialitate.
In acest moment, linia dintre prietenul adevarat si cel fals este cam incetosata. Da,este adevarat ca oamenii au probleme lor cu care sa se confrunte si nu toti sunt capabili sa fie puternici si pentru alte persoane atunci cand ele se simt neputiinciosi.
Adevarata separare dintre prietenul adevarat si cel fals este atunci cand il confrunti pe prietenul tau si-i spui niste chestii care te-au ranit, niste lucruri pe care el ti le-a facut.
Prietenul adevarat poate fi defensiv la inceput, crezand ca ati incercat sa ii faceti ceva pe la spatele sau, dar totusi le pasa de parerea voastra si daca chiar v-a suparat, o sa incerce sa-si repare greselile.
Prietenul fals nu accepta sub nici o forma reprosurile. Ei sunt incapatanati,egoisti, incep sa tipe, sa faca panarama si sub nici o forma nu o sa-si ceara scuze chiar daca au gresit .
Este un element crucial intr-o prietenie adevarata si multi dintre noi nu se gandesc decat atunci cand este mult prea tarziu. Daca cineva ti-e prieten si intr-adevar ti-e prieten,atunci ai putea sa-i spui cand el se comporta intr-adevar aiurea. Nimanui nu-i place sa fie criticat dar atunci cand le primim din partea celor pe care-i iubim ar trebui sa stim si sa putem repara acest comportament decat sa continuam sa-i ranim.
Prietenului fals nici macar nu-i pasa. Ei sunt la fel ca si vremea. Atunci cand e cer senin, ei vin la distractie. Sunt alaturi doar in momentele usoare din viata ta.
Este trist totusi pentru ca rareori aflam cine ne este cu adevarat prieten. Aflam doar atunci cand ceva neplacut se intampla dar oricat de dureros ar fi acest lucru, trebuie sa invatam din el . Daca prietenul tau se comporta intr-un mod negativ nu ignora acest lucru. Ori te distantezi incet,incet de el or il confrunti, dar atunci sa fii pregatit pentru orice. Daca nu, poti alege mereu calea usoara .
Nu toti pot fi prieteni adevarati dar cheia este sa recunosti pe aceia care sunt intr-adevar prieteni adevarati si pe aceia care sunt mereu superficiali.
joi, 10 martie 2011
marți, 8 martie 2011
Ce este dragostea si la ce ne trebuie....sau nu!
E ceva vreme de cand tot vreau sa ating subiectul asta si totusi nu am facut-o pentru ca este un subiect sensibil care poate atrage de partea lui tot felul de contoverse in functie de ce a trait fiecare, de ceea ce isi doreste fiecare de la viata si felul in care a ales sa isi traiasca viata. Totusi ar mai fi un motiv pentru care nu am scris acela e ca s-ar putea sa nu fi inteles eu nimic din dragoste din acest sentiment care iti arde viata.
Ma adresez aici pe aceasta cale celor care au iubit, celor care iubesc si celor care nu au iubit niciodata indiferent ca isi doresc sa aiba ocazia sa iubeasca fie ca nu vor asta si vor trai in niste poze care se vor sterge cu timpul si cand vor inchide ochii totul va fi alb pentru ca nu vor avea amintiri.
Dragostea e un sentiment de obisnuinta un sentiment care iti rupe tot in tine care te rupe de tot ceea ce te inconjoara si te face sa te simti om. Cand iubesti nu mai tii cont de reguli de ceea ce se petrece in jurul tau in sensul ca lucrurile care alta data te faceau sa te simti oarecum in disconfort acum nu mai au nicio putere nici macar sa te atinga asa la firul de par care sta mai ciufulit si te streseaza dimineata cand te trezesti si te mai uiti in oglinda.
Dragostea face ca defectele partenerului sa se transforme in calitatile tale. Ea face ca ceea ce e urat sa se transforme in frumos iar ceea ce e frumos sa nu mai conteze pentru ca te hranesti cu un sentiment care nu are nevoie de garnitura il mananci pur si simplu si iti place e dulce si e exact ceea ce iti doresti in fiecare zi pentru ca nu ai nevoie de nimic altceva.
Daca nu ai iubit niciodata atunci esti gol si nu ai cum sa ii intelegi pe cei fericiti pentru ca dragostea implineste linistea.
Dupa parerea mea e o diferenta destul de mare intre dragostea la prima vedere si cea prin obisnuinta pentru ca te face sa gandesti si sa reactionezi altfel si sa te simti altfel in cazul in care intr-un final povestea se termina prost. E foarte dureros sa iesi dintr-o relatie in care ai iubit si in care dragostea a aparut asa incet cu timpul si nu poti sa delimitezi cu o linie clara cand ai simpatizat o persoana si cand ai inceput sa iubesti. Cand se termina te-ai terminat si tu poti sa maturi cu tine pe jos pentru ca nimic nu va fi la fel perna nu va mai mirosi la fel aerul nu va mai fi la fel apa nu va mai fi la fel de dulce somnul nu va mai fi la fel de odihnitor iar persoana care pleaca va lua cu ea tot ceea ce ai iubit mai mult un cult care ti l-ai facut si care acum nu mai este si fara el esti dezorientat, mai mult decat atat dupa ce s-a terminat te vei trezi intr-o jungla oamenii vor fi altfel decat i-ai cunoscut pentru ca acum esti vulnerabil ca o rana care nu se mai vindeca si in jurul tau totul s-a schimbat timpul a trecut tu nu ai simtit dar cei ce te inconjuara au simtit trecerea timpului, pentru ca timpul nu iarta pentru ca nu are suflet este atat de putin palpabil si totusi atat de dur, cand totul se invarteste in jurul tau iar tu stai si privesti neputincios cum altii merg mai departe iar tu esti cu picioarele legate. Sa invatam sa mergem mai departe indiferent de ce se intampla, nimeni nu e de neinlocuit si nimic nu tine o vesnicie, intr-o buna zi totul se termina si trebuie sa stim ca oricat de pregatiti vom fi tot va durea pentru ca nu putem sa acoperim obisnuinta si lipsa unui lucru cu care ne-am obisnuit sa traim, o voce, un miros, o simtire, un tablou care se va sterge si va deveni o panza alba ce se va acoperi cu culoare abea peste mult timp, timp care va fi crancen.
Mai e dragostea la prima vedere care e altfel, e o scanteie care poate duce la un foc la o explozie sau la niste carbuni care stau sa se stinga pentru ca vremea e potrivnica cu dorintele fiecaruia. Este genul de dragostea care se termina sters si care nu doare la fel de tare ca in cazul obisnuintei pentru ca e o mica mare fierenta intre ele si anume aceea ca atunci cand te obisnuiesti cu un om si incepi sa il iubesti il cunosti din toate privintele, il vezi cum gandeste cum se poarta si cum se simte alaturi de tine, pe cand la dragostea la prima vedere nu poti sa te indragostesti de felul cum gandeste sau cum se poarta sau cum se simte pentru ca privirea unui om nu defineste ce se ascunde in spatele ochilor, pot fi gaduri meschine sau doar o atractie fizica care stiti si voi foarte bine la ce duce. Cu timpul poate aparea obinuinta si de aici lucrurile se imput pentru ca se transforma intr-o combinatie fatala de dragoste la prima vedere cu o obisnuinta in timp si o iubire absoluta care cand se rupe s-a terminat cu smecheria, dar nu uita daca iti vine sa te arunci de la inaltime pentru o femeie adu-ti aminte boule ca ai coarne nu aripi.
Femeile trec mai usor peste orice, si pe ele le doare dar uita mai usor isi gasesc repede alinarea in alta parte in altceva nu numai in altcineva, isi pot gasi ocupatii amici amice hobby-uri care le va face sa stearga totul cu buretele insa nu vor uita niciodata ceea ce a fost in sine si din cand in cand le va mai trece asa cate un frison dar va fi de scurta durata si o vor lua de la capat ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Ele isi pot schimba parerile si atitudinile ca vantul sunt foarte iubitoare mai putin iertatoare dar in cele din urma vor uita repejor ceea ce le-a facut sa fie fericite pentru ca sunt optimiste si stiu ca vor gasi fericirea in alta parte mai devrme sau mai tarziu dar de cele mai multe ori mai devreme.
Invata sa iubesti pentru ca nu pierzi nimic, nimic nu vine gratuit si nimic nu este de pomana totul are un pret si merita sa suferi un timp ca sa fii fericit o vreme, e mai bine decat sa traiesti degeaba, sa fii aventurier sau aventuriera sa sari din pat in pat ca microbul ratacit, sa nu stii de ce traiesti sau incotro te indrepti.
Dragostea e un sentiment unanim si de care in principiu nu poti sa te feresti pentru ca te loveste atunci cand nu te astept si iti da la temelie dar e frumos e o placere care ti-o aduce e ceva de care uneori iti doresti sa te lipsesti dar nu poti da dependenta e cel mai puternic drog nu se injecteaza porneste de la un sarut o atingere o simtire un suspin si un frison desi nu iti este frig, iti este cald si tremuri si te intrebi de ce,… atunci lucrurile frumoase incep si e bine sa tina cat mai mult dar pt asta trebuie sa ai idei sa fii inventiv sa gasesti ceva deosebit in fiecare zi care sa il faca pe cel de langa tine curios si sa atragi partenerul cu tot felul de sotii sa razi sa te copilaresti sa pierzi nopti si zile sa fii rupt de oboseala dar sa nu vrei sa adormi pt ca vrei sa il privesti in ochi vrei sa o simti aproape sa ii simti pielea catifelata si formele de inger, sa o saruti pe frunte si pe ochi si sa te trezesti dimineata cu dilema ca nu stii cand te-a furat somnul.
Zambeste in fiecare dimineata ca nu stii cand iti apare in fata si s-ar putea sa fie ca durerea de masea, insuportabila dar sa nu vrei sa o scoti, sa nu o scoti din inima pentru ca de obicei rupe si ceva pe acolo cand iese si se vindeca greu.
Numai bine va urez, sa fiti iubiti si iubite si lasati lucrurile sa se intaple pentru ca se intampla frumos
Ma adresez aici pe aceasta cale celor care au iubit, celor care iubesc si celor care nu au iubit niciodata indiferent ca isi doresc sa aiba ocazia sa iubeasca fie ca nu vor asta si vor trai in niste poze care se vor sterge cu timpul si cand vor inchide ochii totul va fi alb pentru ca nu vor avea amintiri.
Dragostea e un sentiment de obisnuinta un sentiment care iti rupe tot in tine care te rupe de tot ceea ce te inconjoara si te face sa te simti om. Cand iubesti nu mai tii cont de reguli de ceea ce se petrece in jurul tau in sensul ca lucrurile care alta data te faceau sa te simti oarecum in disconfort acum nu mai au nicio putere nici macar sa te atinga asa la firul de par care sta mai ciufulit si te streseaza dimineata cand te trezesti si te mai uiti in oglinda.
Dragostea face ca defectele partenerului sa se transforme in calitatile tale. Ea face ca ceea ce e urat sa se transforme in frumos iar ceea ce e frumos sa nu mai conteze pentru ca te hranesti cu un sentiment care nu are nevoie de garnitura il mananci pur si simplu si iti place e dulce si e exact ceea ce iti doresti in fiecare zi pentru ca nu ai nevoie de nimic altceva.
Daca nu ai iubit niciodata atunci esti gol si nu ai cum sa ii intelegi pe cei fericiti pentru ca dragostea implineste linistea.
Dupa parerea mea e o diferenta destul de mare intre dragostea la prima vedere si cea prin obisnuinta pentru ca te face sa gandesti si sa reactionezi altfel si sa te simti altfel in cazul in care intr-un final povestea se termina prost. E foarte dureros sa iesi dintr-o relatie in care ai iubit si in care dragostea a aparut asa incet cu timpul si nu poti sa delimitezi cu o linie clara cand ai simpatizat o persoana si cand ai inceput sa iubesti. Cand se termina te-ai terminat si tu poti sa maturi cu tine pe jos pentru ca nimic nu va fi la fel perna nu va mai mirosi la fel aerul nu va mai fi la fel apa nu va mai fi la fel de dulce somnul nu va mai fi la fel de odihnitor iar persoana care pleaca va lua cu ea tot ceea ce ai iubit mai mult un cult care ti l-ai facut si care acum nu mai este si fara el esti dezorientat, mai mult decat atat dupa ce s-a terminat te vei trezi intr-o jungla oamenii vor fi altfel decat i-ai cunoscut pentru ca acum esti vulnerabil ca o rana care nu se mai vindeca si in jurul tau totul s-a schimbat timpul a trecut tu nu ai simtit dar cei ce te inconjuara au simtit trecerea timpului, pentru ca timpul nu iarta pentru ca nu are suflet este atat de putin palpabil si totusi atat de dur, cand totul se invarteste in jurul tau iar tu stai si privesti neputincios cum altii merg mai departe iar tu esti cu picioarele legate. Sa invatam sa mergem mai departe indiferent de ce se intampla, nimeni nu e de neinlocuit si nimic nu tine o vesnicie, intr-o buna zi totul se termina si trebuie sa stim ca oricat de pregatiti vom fi tot va durea pentru ca nu putem sa acoperim obisnuinta si lipsa unui lucru cu care ne-am obisnuit sa traim, o voce, un miros, o simtire, un tablou care se va sterge si va deveni o panza alba ce se va acoperi cu culoare abea peste mult timp, timp care va fi crancen.
Mai e dragostea la prima vedere care e altfel, e o scanteie care poate duce la un foc la o explozie sau la niste carbuni care stau sa se stinga pentru ca vremea e potrivnica cu dorintele fiecaruia. Este genul de dragostea care se termina sters si care nu doare la fel de tare ca in cazul obisnuintei pentru ca e o mica mare fierenta intre ele si anume aceea ca atunci cand te obisnuiesti cu un om si incepi sa il iubesti il cunosti din toate privintele, il vezi cum gandeste cum se poarta si cum se simte alaturi de tine, pe cand la dragostea la prima vedere nu poti sa te indragostesti de felul cum gandeste sau cum se poarta sau cum se simte pentru ca privirea unui om nu defineste ce se ascunde in spatele ochilor, pot fi gaduri meschine sau doar o atractie fizica care stiti si voi foarte bine la ce duce. Cu timpul poate aparea obinuinta si de aici lucrurile se imput pentru ca se transforma intr-o combinatie fatala de dragoste la prima vedere cu o obisnuinta in timp si o iubire absoluta care cand se rupe s-a terminat cu smecheria, dar nu uita daca iti vine sa te arunci de la inaltime pentru o femeie adu-ti aminte boule ca ai coarne nu aripi.
Femeile trec mai usor peste orice, si pe ele le doare dar uita mai usor isi gasesc repede alinarea in alta parte in altceva nu numai in altcineva, isi pot gasi ocupatii amici amice hobby-uri care le va face sa stearga totul cu buretele insa nu vor uita niciodata ceea ce a fost in sine si din cand in cand le va mai trece asa cate un frison dar va fi de scurta durata si o vor lua de la capat ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Ele isi pot schimba parerile si atitudinile ca vantul sunt foarte iubitoare mai putin iertatoare dar in cele din urma vor uita repejor ceea ce le-a facut sa fie fericite pentru ca sunt optimiste si stiu ca vor gasi fericirea in alta parte mai devrme sau mai tarziu dar de cele mai multe ori mai devreme.
Invata sa iubesti pentru ca nu pierzi nimic, nimic nu vine gratuit si nimic nu este de pomana totul are un pret si merita sa suferi un timp ca sa fii fericit o vreme, e mai bine decat sa traiesti degeaba, sa fii aventurier sau aventuriera sa sari din pat in pat ca microbul ratacit, sa nu stii de ce traiesti sau incotro te indrepti.
Dragostea e un sentiment unanim si de care in principiu nu poti sa te feresti pentru ca te loveste atunci cand nu te astept si iti da la temelie dar e frumos e o placere care ti-o aduce e ceva de care uneori iti doresti sa te lipsesti dar nu poti da dependenta e cel mai puternic drog nu se injecteaza porneste de la un sarut o atingere o simtire un suspin si un frison desi nu iti este frig, iti este cald si tremuri si te intrebi de ce,… atunci lucrurile frumoase incep si e bine sa tina cat mai mult dar pt asta trebuie sa ai idei sa fii inventiv sa gasesti ceva deosebit in fiecare zi care sa il faca pe cel de langa tine curios si sa atragi partenerul cu tot felul de sotii sa razi sa te copilaresti sa pierzi nopti si zile sa fii rupt de oboseala dar sa nu vrei sa adormi pt ca vrei sa il privesti in ochi vrei sa o simti aproape sa ii simti pielea catifelata si formele de inger, sa o saruti pe frunte si pe ochi si sa te trezesti dimineata cu dilema ca nu stii cand te-a furat somnul.
Zambeste in fiecare dimineata ca nu stii cand iti apare in fata si s-ar putea sa fie ca durerea de masea, insuportabila dar sa nu vrei sa o scoti, sa nu o scoti din inima pentru ca de obicei rupe si ceva pe acolo cand iese si se vindeca greu.
Numai bine va urez, sa fiti iubiti si iubite si lasati lucrurile sa se intaple pentru ca se intampla frumos
Un strop de magie in fiecare floare!
Ce poate fi mai frumos decat sa daruiesti bucurie,sa vezi privirea luminandu-se si ochii zambind?Cum pot spune cuvintele mai mult atunci cand suntem prea mici ca sa-i scriem mamei,sotiei sau iubitei o scrisoare de ziua ei sau atunci cand suntem gatuiti de emotie?Poate ca si desenand o floare,dar cu siguranta oferind-o!Si pentru ca primavara a venit,trebuie sa o intampinam cum se cuvine.Ea ne intinde covorul verde-crud,iar noi il decoram.O explozie a culorilor si veseliei,menita sa marcheze renasterea naturii,o sarbatoare a florilor inchinata,in luna martie,in primul rand,femeilor din viata noastra.Cu siguranta daruindu-le flori,vom multumi mami,sotiei,profesoarei,colegei de servici sau de banca,pentru ca florile pot sopti,aducand bucurie si dragoste.Dupa iarna mult prea terna si rece,aceasta ne trezeste din amorteala trupul si spiritul,aducandu-ne bucuria petalelor fragile de ghiocei.Este momentul mult asteptat de fiecare dintre noi,este timpul freamatului din muguri si al razelor inca prea timide.
vineri, 4 martie 2011
din adancuri....
(zambeste-mi....
sa ma iert pentru toate lucrurile facute din inima.
adu-mi soare din nori....
sa regret tot ce am iubit vreodata.
sopteste-mi liniste...
sa-mi strig frustrarile.
iubeste-ma...
sa te urasc?!)
.....abandon.
Fara titlu
Se spune ca “semeni cu cine te aduni” (su ceva in genul asta). Se pare ca, dupa ce stai mai mult langa o persoana (nu neaparat intr-o relatie personala) incepi sa semeni cu ea. Nu fizic, desi exista si cazul asta. Incepi sa copiezi, fara sa vrei, replici, reactii, cuvinte, gesturi.
Poti sa iei partea buna, din dragoste pentru persoana respectiva dar si pentru ca acele cuvinte, reactii, gesturi, se apropie foarte mult de ceea ce crezi si simti tu.
Insa poti sa-ti lasi caracterul sa ia cele mai proaste gesturi si expresii de la cel de langa tine. Poate ca nesimtirea iese la suprafata atunci cand stai langa un nesimtit, pentru ca vezi ca se poate. Si atunci renunti la bunul tau simt si devii nesimtit.
Sunt putini cei care reusesc sa ramana neschimbati, pentru ca, daca nu-ti place omul respectiv, in mod normal nu poti ramane langa el, nu-i poti accepta meschinariile, urateniile. Si ii spui.
Sau te ei dupa el, ajungand sa nu mai fii doar fals, imitandu-l, ci chiar sa ajungi sa te porti si sa vorbesti la fel ca el, indiferent de cum faceai inainte.
Si mi-am mai dat seama ca, daca nu stii cum merge bine procesul intr-o afacere, in loc sa recunosti ca nu stii, ajungi sa te porti ca un nesimtit, tocmai ca ascunzi aceasta lipsa. Bine, unii fac asta.
Si e trist cand cineva te dezamageste, mai ales daca ii dadusei multa incredere si sustinere…
P.S. Ideea e ca trebuie sa ai mare grija pe cine iti iei model. Pentru ca nu inseamna ca daca unul are un aparent succes fiind nesimtit inseamna ca asa e si bine…
Poti sa iei partea buna, din dragoste pentru persoana respectiva dar si pentru ca acele cuvinte, reactii, gesturi, se apropie foarte mult de ceea ce crezi si simti tu.
Insa poti sa-ti lasi caracterul sa ia cele mai proaste gesturi si expresii de la cel de langa tine. Poate ca nesimtirea iese la suprafata atunci cand stai langa un nesimtit, pentru ca vezi ca se poate. Si atunci renunti la bunul tau simt si devii nesimtit.
Sunt putini cei care reusesc sa ramana neschimbati, pentru ca, daca nu-ti place omul respectiv, in mod normal nu poti ramane langa el, nu-i poti accepta meschinariile, urateniile. Si ii spui.
Sau te ei dupa el, ajungand sa nu mai fii doar fals, imitandu-l, ci chiar sa ajungi sa te porti si sa vorbesti la fel ca el, indiferent de cum faceai inainte.
Si mi-am mai dat seama ca, daca nu stii cum merge bine procesul intr-o afacere, in loc sa recunosti ca nu stii, ajungi sa te porti ca un nesimtit, tocmai ca ascunzi aceasta lipsa. Bine, unii fac asta.
Si e trist cand cineva te dezamageste, mai ales daca ii dadusei multa incredere si sustinere…
P.S. Ideea e ca trebuie sa ai mare grija pe cine iti iei model. Pentru ca nu inseamna ca daca unul are un aparent succes fiind nesimtit inseamna ca asa e si bine…
Drumul lung spre fericire!
„As vrea sa fiu si eu fericit! Vreau o slujba unde sa castig bine, vreau o sotie romantica, 2 copii frumosi, o casa mare si draguta, o masina rosie… Vreau sa imi pot cumpara hainute faine de la mall, vreau perechea aia misto de papuci pe care am vazut-o saptamana trecuta, vreau sa ma duc in cluburi in fiecare saptamana, vreau sa mergem vara asta in Turcia… Oare cand o sa am parte si eu de fericire adevarata?! Simt ca destinul nu mi-a adus deloc noroc!”
Iti suna cunoscut? Sub o forma sau alta, am auzit cu totii ceva asemanator, ba as putea spune ca am gandit cu totii ceva asemanator – cu diferentele de rigoare. Poate ca iti doresti un televizor LCD cu diagonala uriasa pe care sa vezi ultimele meciuri si o vacanta in Grecia cu mult vin si soare in loc de ceasuri, parfumuri si plimbari sub clar de luna in Antalya. Dar astea sunt diferente minore, care nu conteaza.
Ceea ce conteaza este ca nu intelegi ce inseamna sa fii fericit. Ai impresia ca fericirea presupune atingerea unor obiective, unele destul de iluzorii. Iti proiectezi in viitor fercirea si o conditionezi de realizarea unor targeturi. Ignori prezentul si mereu astepti sa se intample ceva pentru a te declara fericit.
Dar de fapt momentul acela culminant cand urmeaza sa spui ca ai ajuns la fericire… nu mai apare niciodata. Pentru ca, de cate ori realizezi o parte din obiectivele propuse, iti creezi noi conditii pentru a te considera fericit, din ce in ce mai greu de indeplinit. Dupa ce ajungi sa castigi 500 euro pe luna vrei sa cresti la 800, dupa ce iti cumperi plasma ta de 72 cm o vrei pe cea de 90, dupa ce ai fost in Croatia o saptamana vrei sa mergi doua in Egipt, dupa ce ti-ai luat cu mari eforturi un apartament cu 2 camere vrei acum casa cu 6 camere, dupa ce ti-ai luat Logan in leasing esti suparat ca nu ai BMW…
E un cerc vicios care nu se termina niciodata. Intotdeauna vor exista obiecte mai scumpe si mai frumoase pe care vrei neaparat sa ti le cumperi. Dar sunt doar niste obiecte. Iar fericirea nu e adusa de niste beneficii materiale. Daca tu ai impresia ca vei fi fericit avand casa, masina sau haine mai smechere decat ale vecinilor tai… te minti singur. E timpul sa-ti depasesti frustrarile personale, sa lasi deoparte trecutul cand iti permiteai mai putine decat acum si sa te concentrezi pe ce vrei de fapt de la viata. Capra vecinului nu are nicio legatura cu satisfactia ta; renunta la aceste comparatii de adolescent (sau de mioritic).
Foarte multi dintre noi am cazut prada maniei consumeriste, suntem victimele reclamelor de la televizor care induc o stare de insatisfactie si lasa impresia ca numai achizitionand produsul X vom avea parte de fericire. Asta e doar manipulare! Nu este nevoie sa acumulam tone de gadgeturi tot mai noi si mai sofisticate pentru a ne simti bine. Nu trebuie sa ne simtim vinovati sau tristi cand nu avem ceva ce au prietenii nostri. Intrebarea e: chiar avem nevoie de acel ceva?
Nu sunt adeptul downshiftingului. Dar s-a ajuns la cealalta extrema, in care numai banii conteaza. Studiile arata foarte clar ca, dupa ce ti-ai atins un nivel decent de trai, o crestere de venit nu aduce o stare suplimentara de satisfactie. De la un anumit punct incolo, fericirea nu mai depinde de ce poti cumpara si in nici un caz nu depinde de noroc sau de soarta.
Fericirea ti-o faci singur. Si ti-o faci acum. Prezentul e cel care conteaza, momentul in care trebuie „sa se intample” fericirea. Viitorul acela indepartat cand speri ca vei fi fericit nu va mai veni, pentru ca in orice moment exista alte asteptari legate de ceea ce va urma. E normal sa ne dorim sa progresam, dar nu e normal sa traim intr-o permanenta stare de nefericire din cauza ca nu avem niste obiecte.
Bucura-te de drum, nu astepta sa ajungi la destinatie. Traieste fericit clipa de clipa, creand, muncind si iubind intens. Fii fericit in timp ce evoluezi si apreciaza cu adevarat momentele frumoase din viata. Dupa cum spunea Lord Keynes: „Pe termen lung, cu totii vom fi morti.” Planurile de lunga durata sunt necesare pentru a te dezvolta, dar nu-ti lega fericirea doar de momentul final. Chiar crezi ca vei fi mai fericit in ziua cand vei implini 80 de ani (chiar si cu milioane de euro in banca) decat in deceniul dintre 20 si 30 de ani, cand erai rupt in fund?…
Iti suna cunoscut? Sub o forma sau alta, am auzit cu totii ceva asemanator, ba as putea spune ca am gandit cu totii ceva asemanator – cu diferentele de rigoare. Poate ca iti doresti un televizor LCD cu diagonala uriasa pe care sa vezi ultimele meciuri si o vacanta in Grecia cu mult vin si soare in loc de ceasuri, parfumuri si plimbari sub clar de luna in Antalya. Dar astea sunt diferente minore, care nu conteaza.
Ceea ce conteaza este ca nu intelegi ce inseamna sa fii fericit. Ai impresia ca fericirea presupune atingerea unor obiective, unele destul de iluzorii. Iti proiectezi in viitor fercirea si o conditionezi de realizarea unor targeturi. Ignori prezentul si mereu astepti sa se intample ceva pentru a te declara fericit.
Dar de fapt momentul acela culminant cand urmeaza sa spui ca ai ajuns la fericire… nu mai apare niciodata. Pentru ca, de cate ori realizezi o parte din obiectivele propuse, iti creezi noi conditii pentru a te considera fericit, din ce in ce mai greu de indeplinit. Dupa ce ajungi sa castigi 500 euro pe luna vrei sa cresti la 800, dupa ce iti cumperi plasma ta de 72 cm o vrei pe cea de 90, dupa ce ai fost in Croatia o saptamana vrei sa mergi doua in Egipt, dupa ce ti-ai luat cu mari eforturi un apartament cu 2 camere vrei acum casa cu 6 camere, dupa ce ti-ai luat Logan in leasing esti suparat ca nu ai BMW…
E un cerc vicios care nu se termina niciodata. Intotdeauna vor exista obiecte mai scumpe si mai frumoase pe care vrei neaparat sa ti le cumperi. Dar sunt doar niste obiecte. Iar fericirea nu e adusa de niste beneficii materiale. Daca tu ai impresia ca vei fi fericit avand casa, masina sau haine mai smechere decat ale vecinilor tai… te minti singur. E timpul sa-ti depasesti frustrarile personale, sa lasi deoparte trecutul cand iti permiteai mai putine decat acum si sa te concentrezi pe ce vrei de fapt de la viata. Capra vecinului nu are nicio legatura cu satisfactia ta; renunta la aceste comparatii de adolescent (sau de mioritic).
Foarte multi dintre noi am cazut prada maniei consumeriste, suntem victimele reclamelor de la televizor care induc o stare de insatisfactie si lasa impresia ca numai achizitionand produsul X vom avea parte de fericire. Asta e doar manipulare! Nu este nevoie sa acumulam tone de gadgeturi tot mai noi si mai sofisticate pentru a ne simti bine. Nu trebuie sa ne simtim vinovati sau tristi cand nu avem ceva ce au prietenii nostri. Intrebarea e: chiar avem nevoie de acel ceva?
Nu sunt adeptul downshiftingului. Dar s-a ajuns la cealalta extrema, in care numai banii conteaza. Studiile arata foarte clar ca, dupa ce ti-ai atins un nivel decent de trai, o crestere de venit nu aduce o stare suplimentara de satisfactie. De la un anumit punct incolo, fericirea nu mai depinde de ce poti cumpara si in nici un caz nu depinde de noroc sau de soarta.
Fericirea ti-o faci singur. Si ti-o faci acum. Prezentul e cel care conteaza, momentul in care trebuie „sa se intample” fericirea. Viitorul acela indepartat cand speri ca vei fi fericit nu va mai veni, pentru ca in orice moment exista alte asteptari legate de ceea ce va urma. E normal sa ne dorim sa progresam, dar nu e normal sa traim intr-o permanenta stare de nefericire din cauza ca nu avem niste obiecte.
Bucura-te de drum, nu astepta sa ajungi la destinatie. Traieste fericit clipa de clipa, creand, muncind si iubind intens. Fii fericit in timp ce evoluezi si apreciaza cu adevarat momentele frumoase din viata. Dupa cum spunea Lord Keynes: „Pe termen lung, cu totii vom fi morti.” Planurile de lunga durata sunt necesare pentru a te dezvolta, dar nu-ti lega fericirea doar de momentul final. Chiar crezi ca vei fi mai fericit in ziua cand vei implini 80 de ani (chiar si cu milioane de euro in banca) decat in deceniul dintre 20 si 30 de ani, cand erai rupt in fund?…
Abonați-vă la:
Postări (Atom)